Dragi prieteni, #StamAcasa și vă povestim despre pasiunea maestrului Vasile Grigore de a colecționa opere cu valoare artistică deosebită.
Într-o postare anterioară aminteam faptul că Vasile Grigore a fost asistentul profesorului Alexandru Ciucurencu în perioada 1963-1970. Între cei doi artiști s-a creat o relație de apreciere reciprocă. Părerea lui Alexandru Ciucurencu despre arta lui Vasile Grigore ați putut-o afla din postarea referitoare la „Florea-soarelui”.
La rândul său, Vasile Grigore a inclus în colecția sa de artă opere valoroase semnate de Ciucurencu, pe care le considera „adevărate capodopere”. Mai mult decât atât, Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar mai deține și un portret intitulat „Pictorul Alexandru Ciucurencu”, realizat de sculptorul Vladimir Predescu.
Dragi prieteni, vă invităm astăzi să admirați lucrarea „Ghicitoarea” de Alexandru Ciucurencu. Pictura ne dezvăluie universul cromatic specific acestui artist și simțul deosebit al culorii, care-l caracteriza. Observați cum tușele de culoare sunt așezate cu spontaneitate și rigoare în același timp, sugerând volumele și încărcând personajul de mister.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, #StamAcasa și vă spunem povestea celor două lămpi expuse în sala de artă tradițională a muzeului.
Printre variatele obiecte cu valoare artistică deosebită aflate în patrimoniul Muzeului de Artă Vasile Grigore – pictor şi colecţionar se află şi un obiect mai modest din punct de vedere artistic, dar plin de amintirile legate de viaţa familiei Grigore. Este vorba de o lampă cu petrol pentru iluminat, realizată de tatăl viitorului pictor Vasile Grigore.
În arhiva familiei Grigore se află şi fotografii ale unei case modeste, înecată de verdeaţă vara şi troienită de nămeţi iarna, situată pe Bulevardul Filantropia nr. 268, casă în care locuia familia Grigore, binecuvântată de Dumnezeu cu 12 copii – fete şi băieţi, ce înveseleau cu zbenguielile lor spaţiul înconjurător.
Căldura cu lemne şi iluminatul cu lampa erau un lucru obişnuit în acea vreme. De aceea, la anumite evenimente importante din viaţa unei familii (nuntă, botez), un cadou cum ar fi fost o lampă era binevenit şi necesar. Un astfel de obiect a primit şi familia Grigore: o frumoasă lampă decorativă din maiolică, marca Ditmar, aflată azi în patrimoniul muzeului.
Cum a fost posibil ca după aproape 100 de ani un asemenea obiect fragil să fie întreg atunci când o mulţime de copii au roit în jurul lui ani de zile?
Explicaţia o găsim tot la Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor şi colecţionar. Alături de lampa Ditmar se află o lampă modestă, unică, deoarece era „creaţie” a capului familiei, Ioan Grigore. Acesta s-a gândit să protejeze lampa Ditmar din maiolică dăruită soţiei sale cu ocazia căsătoriei şi a realizat o lampă din alamă cositorită, rezistentă la toate vicisitudinile.
I-a folosit experienţa sa de tinichigiu, de mare meşter la Atelierele C.F.R. Griviţa, secţia Vagoane. Avea în jur de 40 de ani când şi-a rupt din timp să creeze o „lampă solidă din tablă de alamă”. Corpul lămpii are o formă cilindrică cu o înălţime de 12 cm şi un diametru de 10 cm. Înălţimea lămpii, fără sticlă, este de 27,5 cm. Cilindrul are în spate, în loc de oglindă o „pavăză de metal” cu două onduleuri, care proteja de riscul incendiului locul în care era agăţată lampa prin intermediul unui orificiu de cca. 1 cm. Pentru reglarea gazului a folosit un mecanism cumpărat de la unul din marile magazine ale firmei Globus (celebră firmă din Zürich specializată în comercializarea cu bunuri de larg consum cu magazine de desfacere şi în România), aşa cum arată inscripţia de pe rotiţa arzătorului, şi un fitil din bumbac. Gaz se găsea de vânzare la găzarii ambulanţi.
Multe trebuie să fi văzut această lampă! A luminat atât în casă, cât şi afară, în nopţile calde de vară. Însă cel mai important rol al ei a fost că a luminat începuturile artistice ale copilului Vasile Grigore.
Timpul a trecut, familia s-a mutat în diverse case purtând în bagaje şi această lampă. Copilul devenit între timp pictorul Vasile Grigore a păstrat-o cu nostalgie.
Poate lumina şi astăzi, atunci când se poate ivi o pană de curent în mult încercatul Bucureşti.
Când a donat colecţia sa de artă statului român, Vasile Grigore a inclus şi această piesă modestă dar rezistentă şi, mai ales, plină de amintiri.
Acum cele două lămpi stau ca două surori, martore tăcute ale unei frumoase perioade din viaţa maestrului Vasile Grigore.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, cu ocazia sărbătorii dedicate Sfântului Gheorghe, #StamAcasa și vă prezentăm o piesă de ceramică realizată de meșterul Ion Buclescu. Aflat în patrimoniul Muzeului de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar, acest taier se încadrează în ceramica de Horezu. În centrul farfuriei este reprezentat Sfântul Gheorghe pe cal, în timp ce străpunge cu sulița balaurul. Vă invităm să remarcați crucea de la capătul suliței, precum și modul inedit de reprezentare a balaurului.
La muzeul nostru mai pot fi admirate piese realizate și de alți meșteri din zonă: Stelian Ogrezeanu, Victor Vicșoreanu și Grigore Ciungulescu.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, cu ocazia Învierii Domnului, #StamAcasa și vă prezentăm o icoană pe lemn încadrată în Școala rusă, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar. Iconografia este deosebit de complexă: în centru se desfășoară scena Învierii Domnului și de jur împrejur sunt reprezentate importante sărbători ale creștinătății.
Hristos a înviat!
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, #StamAcasa și vă povestim despre pasiunea maestrului Vasile Grigore de a colecționa obiecte cu valoare artistică deosebită, mai ales că maestrul a achiziționat primul său obiect în perioada Paștelui.
„Eram student la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București în anul 1953 și vizitam frecvent muzeele: K.H. Zambaccian, Doctor Dona, Slătineanu. În primul muzeu am văzut portretul lui Theodor Pallady, desen cu dedicație de la marele pictor Henri Matisse – o frumusețe – și „Cap de copil” în bronz de Constantin Brâncuși. La Muzeul Dona am admirat, alături de arta românească (Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza), un „Peisaj” uluitor de frumos al lui Pissarro.
În Colecția de Artă Decorativă Comparată Slătineanu am admirat un desen în cărbune al lui Vincent Van Gogh, „Semănătorul”.
Îmi drămuiam timpul și vizitam Muzeul de Artă al României.
Visam cu ochii deschiși, în dorința de a-mi cumpăra și eu Artă.
Prima achiziție am făcut-o într-o zi de Paști, la Săliște, unde cu banii din bursă am cumpărat o icoană pe sticlă reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe.”
Dragi prieteni, vă prezentăm o valoroasă icoană pe sticlă din Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar, respectiv „Plângerea lui Iisus Hristos”.
În conformitate cu iconografia aceastei teme, și în versiunea iconarilor din Ţara Oltului Iisus este culcat pe catafalc și are o aureolă crucigeră. În plan secund apare Fecioara Maria înveșmântată în negru, cu braţele deschise în rugăciune, apoi cele trei mironosiţe, precum și crucea răstignirii cu însemnele patimilor. Întreaga scenă se desfășoară pe un fundal albastru înstelat. Remarcați somptuozitatea reprezentării și importanța acordată elementelor decorative. Pe catafalc apare înscrisă data, 1867.
Această icoană pe sticlă este clasată în Tezaurul patrimoniului cultural național.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, #StamAcasa și vă prezentăm o altă icoană valoroasă din Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar.
Este vorba despre icoana pe sticlă „Iisus cu viţa de vie”, datată în ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Icoana ilustrează un fragment din Ioan 15, 5. Mântuitorul, folosind un exemplu din lumea vegetală, le vorbește apostolilor despre comuniunea dintre om și divinitate: „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele”. În viziunea iconarilor din Ţara Bârsei, Iisus stă aşezat pe o ladă de zestre. Motivul ar putea fi interpretat drept credință, care este lada de zestre pe care am primit-o de la Iisus.
Îmbrăcat aşa cum apare la răstignire, cu aureola crucigeră, Iisus este înconjurat de vița de vie care crește din coasta Lui și trasează un arc de cerc. Vița intersectează crucea răstignirii, coborând până la pocalul în care Iisus stoarce un ciorchine, ilustrând astfel Taina Euharistiei.
Valoarea icoanei a fost apreciată de specialiști prin clasarea ei în categoria fond a patrimoniului cultural național.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, #StamAcasa și dorim să vă împărtășim faptul că Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar deține și o sală dedicată artei populare.
Vă prezentăm astăzi o icoană pe sticlă reprezentând „Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Maica Domnului Îndurerată”. Icoana a fost realizată în a doua parte a secolului al XIX-lea și este atribuită iconarului Petru Tămaş, membru al unei familii de iconari din Făgăraș, ce a învățat să picteze de la tatăl său.
În stânga imaginii apare Cuvioasa Paraschiva, foarte populară în Moldova, căreia îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. În partea dreaptă este reprezentată Maica Domnului Îndurerată. Cu mâinile împreunate în rugăciune, Maica Domnului este înveșmântată în maforion negru și priveşte către Iisus răstignit pe cruce.
Familia Tămaş a creat un stil aparte în icoane, caracterizat printr-o abundență de motive decorative. Remarcați modul în care culoarea roșie (semn al sacrificiului) circulă în această reprezentare complexă din punct de vedere iconografic, admirați bogăția elementelor vegetale și a stelelor, precum și bordura din partea superioară a icoanei, decorată cu frunze şi cu falduri alternate cromatic.
Valoarea icoanei a fost apreciată de specialiști prin clasarea ei în categoria fond a patrimoniului cultural național.
#MuseumsAndChill