Dragi prieteni, #StamAcasa și vă prezentăm o altă icoană valoroasă din Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar.
Este vorba despre icoana pe sticlă „Iisus cu viţa de vie”, datată în ultimul sfert al secolului al XIX-lea. Icoana ilustrează un fragment din Ioan 15, 5. Mântuitorul, folosind un exemplu din lumea vegetală, le vorbește apostolilor despre comuniunea dintre om și divinitate: „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele”. În viziunea iconarilor din Ţara Bârsei, Iisus stă aşezat pe o ladă de zestre. Motivul ar putea fi interpretat drept credință, care este lada de zestre pe care am primit-o de la Iisus.
Îmbrăcat aşa cum apare la răstignire, cu aureola crucigeră, Iisus este înconjurat de vița de vie care crește din coasta Lui și trasează un arc de cerc. Vița intersectează crucea răstignirii, coborând până la pocalul în care Iisus stoarce un ciorchine, ilustrând astfel Taina Euharistiei.
Valoarea icoanei a fost apreciată de specialiști prin clasarea ei în categoria fond a patrimoniului cultural național.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, #StamAcasa și dorim să vă împărtășim faptul că Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar deține și o sală dedicată artei populare.
Vă prezentăm astăzi o icoană pe sticlă reprezentând „Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Maica Domnului Îndurerată”. Icoana a fost realizată în a doua parte a secolului al XIX-lea și este atribuită iconarului Petru Tămaş, membru al unei familii de iconari din Făgăraș, ce a învățat să picteze de la tatăl său.
În stânga imaginii apare Cuvioasa Paraschiva, foarte populară în Moldova, căreia îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. În partea dreaptă este reprezentată Maica Domnului Îndurerată. Cu mâinile împreunate în rugăciune, Maica Domnului este înveșmântată în maforion negru și priveşte către Iisus răstignit pe cruce.
Familia Tămaş a creat un stil aparte în icoane, caracterizat printr-o abundență de motive decorative. Remarcați modul în care culoarea roșie (semn al sacrificiului) circulă în această reprezentare complexă din punct de vedere iconografic, admirați bogăția elementelor vegetale și a stelelor, precum și bordura din partea superioară a icoanei, decorată cu frunze şi cu falduri alternate cromatic.
Valoarea icoanei a fost apreciată de specialiști prin clasarea ei în categoria fond a patrimoniului cultural național.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, #StamAcasa și vă invităm să admirați „Florea-soarelui”, o pictură remarcabilă prin căldura și prospețimea pe care le degajă, prin forța și spontaneitatea tușelor de culoare. Tabloul a fost realizat în tehnica ulei pe pânză, poartă semnătura maestrului Vasile Grigore, precum și datarea acestuia.
Vasile Grigore a fost asistentul profesorului Alexandru Ciucurencu în perioada 1963-1970. Iată ce spunea Ciucurencu în 1963 despre lucrările sale: „Artă izvorâtă dintr-o gândire sinceră și dezinteresată, plină de bucurie și dragoste de viață. O pictură expresivă, simplă și clară. Un cântec al formei și culorii născute deodată printr-o inteligentă observare și interpretare a vieții. Pictură luminoasă, senină, de bun gust, frumos compusă și bine pictată. Îți face plăcere s-o privești. Pictura sa, a lui V. Grigore, vădește personalitate și se va impune.”
Dragi prieteni, vă invităm să vă gândiți în ce măsură acest fragment caracterizează o pictură realizată de maestrul Vasile Grigore la o distanță de 40 ani.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni, #StamAcasa și vă prezentăm astăzi o lucrare inedită din patrimoniul Muzeului de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar: „Extazul mic” de Lena Constante.
Născută în 1909 la București, Lena Constante a studiat cu Ipolit Strâmbu, Cecilia Cuțescu Storck și Costin Petrescu. În perioada 1931-1935 s-a alăturat echipelor de sociologi conduse de Dimitrie Gusti și a publicat studii privind activitatea iconarilor Savu Moga și Matei Țimforea. A fost căsătorită cu Harry Brauner, renumit etnomuzicolog, frate al cunoscutului artist suprarealist Victor Brauner. Este autoarea unor texte pentru copii („Păpuşile harnice”, „Păpuşile harnice în grădiniţă” și „O poveste cu un tată, o mamă şi trei fetiţe”), dar și a două volume de memorii din închisorile comuniste – „Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România” şi „Evadarea imposibilă. Penitenciarul politic de femei Miercurea-Ciuc, 1957-1961”.
În tapiseriile sale artista utilizează fragmente de ţesături vechi, ţărăneşti, integrate în ansambluri de mari dimensiuni. Acestea au avut succes atât în ţară, cât şi în străinătate.
Vă invităm să priviți cu atenție felul în care Lena Constante a realizat această lucrare complexă aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar.

La final, puteți lectura un fragment din „Evadarea imposibilă. Penitenciarul politic de femei Miercurea-Ciuc, 1957-1961”: „Am luptat ani de zile pentru a reuşi să trec dincolo de gratiile ferestrei celulei. Acum lupt pentru a face cale întoarsă. Pentru a mă simţi în fosta mea celulă, în celula 11. Închid ochii şi o revăd, în toate amănuntele. Şi deodată mi se pare că timpul s-a întors. Că sunt iar în fosta mea celulă. Am simţit pe piele răceala apei. Simt rugozitatea pânzei. Ştiu că este ultima mea zi de singurătate. Chiar acum îmi îmbrac cămaşa. Trag pe mine pantalonii caraghioşi şi fusta. Fusta mea care nu are croială reglementară. În loc de a fi dreaptă, este uşor evazată la poale. Pentru că eu am primit ultimele două fuste ale lotului. Atât de strâmte, încât au fost nevoiţi să mi le dea pe amândouă şi o pereche de foarfeci şi un ac şi aţă de cusut. Timp de două zile, mâinile mele, lipsite de rost, au tăiat şi au cusut drăgăstos fusta. A pune aţă în ac a răsuci capătul firului pentru a face un nod. A înfinge acul în ţesătură. A-l readuce la suprafaţă trei milimetri mai departe. A se întoarce cu trei milimetri înapoi. A înfinge iar acul şi a-l scoate acum cu şase milimetri mai departe şi iar cu trei înapoi şi iar cu şase înainte… A continua cu grijă. Cu minuţiozitate. Aşa încât cusătura să pară o cusătură civilizată. O cusătură de maşină de cusut. ”
#MuseumsAndChill

#StamAcasa și aflăm că Vasile Grigore mărturisea despre obiectele din colecția sa: „E mai bine să le vadă alții decât să le păstrez închise, să le privesc numai eu (…). În 1959, după absolvire [a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”], aveam noi perspective: aveam un salariu și mai vindeam lucrări (de fapt vândusem câteva și în timpul studenției). Am început să cumpăr lucrări de Tonitza, Petrașcu, Dărăscu, Pallady, Lucian Grigorescu, Baba, Ciucurencu.”
Dragi prieteni, vă prezentăm astăzi lucrarea „Peisaj cu case” de Lucian Grigorescu, aflată la Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar.
Pictorul s-a născut la Medgidia în 1894 și a studiat atât la București, cât și la Roma și Paris. Importantă pentru artist a fost perioada în care a lucrat la Cassis, în Sudul Franței (1927-1939). Pictor al naturii, acesta a mers pe drumurile deschise de impresionism, ca și alți artiști români fascinați de pictura în aer liber, care s-a impus la noi în ultima parte a secolului al XIX-lea. Un alt loc care l-a atras pe Lucian Grigorescu a fost Balcicul. A mers adesea să picteze acolo, imortalizând, cu nuanțe rafinate, farmecul spațiului admirat atât de artiști, cât și de Regina Maria.
Vă invităm să ne urmăriți, vom continua călătoriile virtuale prin intermediul operelor de artă.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni,
#StamAcasa, iar Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor şi colecţionar” vă prezintă o selecție de opere din donația maestrului Vasile Grigore.
Astăzi vă prezentăm o lucrare foarte specială, a cărei valoare a fost apreciată de specialiști. Este vorba despre icoana „Sfântul Haralambie legând ciuma”, clasată în Tezaur, datată în ultimul sfert al secolului al XIX-lea și realizată într-un atelier rural din Nicula, Cluj. Sigur, n-am ales întâmplător această icoană pe sticlă, ci cu gândul că ne va aduce tuturor speranță și încredere.
Icoana îl prezintă pe Sfântul Haralambie, care şi-a arătat ajutorul când au fost epidemii de ciumă şi vremuri de foamete. Sfântul Haralambie a trăit în secolul al II-lea. A fost episcop al cetăţii Magnezia din Asia Mică și este cunoscut pentru că a salvat oraşul de la ciumă. Se spune că Sfântul Haralambie a fost martirizat la o vârstă foarte înaintată, la 113 ani. După diferite legende din Bucovina, Dumnezeu i-a dat sfântului ciuma în stăpânire, ca să-l răsplătească pentru chinurile prin care a trecut.
Vă invităm să observați în această icoană faptul că Sfântul Haralambie este prezentat în haine de mare arhiereu și ţinând personificarea ciumei legată cu un lanţ.
#MuseumsAndChill

Dragi prieteni,
#StamAcasa, iar Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor şi colecţionar” vă prezintă o selecție de opere din donația maestrului Vasile Grigore.
Astăzi aducem în prim-plan o lucrare semnată de Corneliu Baba, reprezentând portretul muzicianului George Enescu (1881-1955). Lucrarea face parte dintr-o lungă serie de portrete consacrate lui George Enescu. Personajul este reprezentat frontal, într-o paletă sobră, în tehnica ulei pe pânză lipită pe carton. Pictura este semnată şi datată dreapta jos cu albastru ceruleum: Baba / 85. Autorul a reuşit să redea cu subtilitate și expresivitate fizionomia personajului. Alegerea acestui portret semnat de maestrul Corneliu Baba nu este, cu siguranță, întâmplătoare. În timpul studiilor la Liceul C.F.R. Aurel Vlaicu, Vasile Grigore era foarte pasionat de muzică, cânta în cor și executa afișe și programe pentru spectacole. Se pregătea intens atât pentru Conservator (clasa de dirijorat), cât și pentru Institutul de Arte Plastice. În anul 1953 a intrat prin concurs la secţia Grafică a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti, însă pasiunea pentru muzică n-a dispărut. Portretul muzicianului George Enescu de Corneliu Baba stă mărturie pentru această pasiune.