Dragi prieteni, vă prezentam, în urmă cu ceva vreme, „Autoportretul cu șapcă albastră” de Ion Popescu-Negreni, care i-a fost profesor maestrului Vasile Grigore. Vă propunem astăzi să descoperiți impresiile lui Ion Popescu-Negreni despre prima vizită în locuința lui Vasile Grigore. Vă invităm să remarcați faptul că, aproape ca o premoniție, apartamentul artistului care-i găzduia colecția încă în formare este comparat cu un „minimuzeu”.
„20 august [1986]: Ieri au venit Vasile Grigore și Dan Cristian în vizită la atelier.
De aci am plecat la locuința lui Grigore. Un apartament într-un bloc, de pe b-dul Titulescu.
Nu cunoșteam locuința; era pentru prima oară, dar pentru mine a fost o zi mare, am cunoscut un apartament ca o oază a spiritului, un fel de minimuzeu, în cuprinsul căruia lucrările de artă, achiziții de la pictori în viață, trăiesc într-o deplină împăcare și liniște de aleasă ținută spirituală.
Poate că Vasile Grigore e singurul pictor care cumpără lucrări de pictură, ceramică, sculptură și tapiserie de la colegii săi. Economiile sale nu le risipește în trăiri de satisfacții mondene. Nu cunoaște plăcerea volanului. N-are automobil, nici măcar bicicletă. (…) Cu ce a câștigat prin vânzarea picturii sale a cumpărat cărți alese.
Pe etajere vorbesc într-un dialog mici bijuterii de porțelan și bronz, cu imaginile și culorile tablourilor lui Ciucurencu, Baba, Popescu-Negreni, Brădean, Sălișteanu, Blendea, Nedel.
Și icoanele pe sticlă cu mister și durere se orchestrează cu finețea liniei din cadrele meșterilor japonezi.
A fost zi mare pentru mine. Un pictor a cărui operă se împletește cu o conștiință curată și o trăire morală aleasă. Locuița sa reflectă spiritul și personalitatea sa.
Bravo Vasilică, ochilor tăi vioi și limpezi le sărut lumina lor!”

Citat din Ion Popescu-Negreni, „Pagini de jurnal”, Editura ARC 2000, București, 1998.

„Exactitate și Adevăr
Nu i se reproșează oare lui Ingres („Odaliscei” lui Ingres) că are două vertebre în plus… Lui El Greco proporțiile figurilor sale, iar celor create de Michelangelo că au uneori nouă capete…? [capul intrând de nouă ori în înălțimea trupului]. … Dar tocmai aceste două vertebre sporesc frumusețea nudului „Odaliscei”. Iar proporțiile, sau disproporțiile, la El Greco exprimă chiar ce voia el să spună prin figurile sale extatice.”
Această însemnare a lui Theodor Pallady din Jurnalul din 1941 – duminică [8 iunie], publicată în „Pallady scriind. Jurnale, scrisori, însemnări”, ed. îngrijită de Dana Crișan, Compania, 2009, ne arată interesul artistului față de creațiile unor mari maeștri.
Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar deține atât un „Autoportret” în desen semnat de Theodor Pallady, cât și uleiul intitulat „Natură statică cu mască și vas alb”, pe care vi-l prezentăm astăzi. În această operă transpare admirația lui Pallady pentru Renașterea italiană, analizată cu atenție și trecută prin filtrul personal al artistului. Astfel, în plan secund descoperim un tablou în tablou: așezată într-o oarecare asimetrie, lucrarea în grisaille trimite către Sibila din Delfi reprezentată de Michelangelo în Capela Sixtină. Interesant este și faptul că semnătura lui Pallady este încadrată în câmpul de griuri al interpretării Sibilei.

„În pictura lui Constantin Blendea obiectul e definit printr-o pată de culoare, decupată net: armonia culorii coincide cu cea a formelor. Simplificarea urmează legile unei geometrii în care curbele și unghiurile alternează în ritmuri largi, ordonate cu o știință exactă a efectului optic” – afirma Dan Grigorescu.
Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar deține trei lucrări din seria „Geometrică” a lui Constantin Blendea. Vă prezentăm astăzi una dintre aceste picturi echilibrate, calde și tăcute.
Originar din județul Gorj, Constantin Blendea a absolvit în 1956 Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu la clasa profesorului Gheorghe Labin. A organizat expoziții personale, a participat la mai multe expoziții de grup în țară și străinătate, a lucrat ca restaurator, a fost apreciat pentru activitatea sa didactică, dar și pentru operele de artă monumentală realizate. A fost distins cu mai multe premii, cum ar fi Premiul pentru artă monumentală al UAP (1980), Premiul Carravaggio (Roma, 1983) sau Premiul Ion Andreescu oferit de Academia Română (1988).
Constantin Blendea a fost nepotul maestrului Vasile Blendea, a cărui operă este prezentată la Muzeul „Vasile Blendea” din Târgovişte (parte a Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească“ din Târgovişte) – muzeu care s-a constituit în urma donaţiei familiei Maria şi Constantin Blendea.

Legende, elemente mitologice, ecouri medievale sau personaje istorice se deapănă fantezist sub privirile noastre într-o țesătură narativă fără precedent. Ne gândim la prețioasele „Costum III” și „Costum VIII”, „Animal mitologic” și „Armata lui Mihai”, care se păstrează la Muzeul Național de Artă Contemporană, sau la „Portret de femeie” și „Zestrea” de la Muzeul Municipiului București (colecția Pinacotecii București).
Pe această direcție putem descifra și lucrarea intitulată „Letopiseț” semnată de Georgeta Năpăruș, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar. „Letopiseț” trimite către reprezentările din icoane ale unor scene complexe precum Adormirea Maicii Domnului. Așa cum ilustrările Adormirii Maicii Domnului cuprind mai multe momente în aceeași imagine, „Letopisețul” Georgetei Năpăruș derulează etape diferite ale unei istorii subiective, pe care suntem invitați să o descifrăm.
Georgeta Năpăruș a fost soția pictorului, graficianului și ilustratorului de carte Octav Grigorescu – fratele cunoscutului artist Ion Grigorescu.

Artist apreciat, Traian Brădean a absolvit Liceul de Artă din Timișoara, apoi, în 1956, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. Vă prezentăm astăzi o frântură din activitatea sa de remarcabil desenator al omului, o lucrare din patrimoniul Muzeului de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar, realizată de Traian Brădean pe Valea Bistriței.
În urmă cu câțiva ani, la Muzeul Dr. Nicolae Minovici a fost prezentată o expoziție care includea „o selecție de desene și acuarele realizate de cinci artiști – Angela și Traian Brădean, Marius Cilievici, Aurel Nedel și Ion Sălișteanu. Grupul celor cinci fusese integrat echipelor de cercetare antropologică a câtorva sate de pe valea Bistriţei (1956-58) aflate în perimetrul unor viitoare lacuri de acumulare și a căror populație urma să fie strămutată, precum şi a populaţiei din Comuna Drăguş, Jud. Sibiu (1964)”. Expoziția aceasta, având titlul „Artă și antropologie. Reverberații ale concepției raineriene în studiul omului” a fost organizată de către Muzeul Municipiului București în parteneriat cu Institutul de Antropologie „Francisc Rainer”, care deține în arhiva sa desene realizate de către cei cinci artiști în timpul cercetărilor de teren.
Și Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar păstrează în patrimoniul său astfel de studii semnate de Traian Brădean, realizate în anii 1955-1956.
Să nu uităm că acest artist prolific a executat desenele pentru „Anatomia artistică” a Dr. Gheorghe Ghițescu și a ilustrat peste 20 de cărți de literatură.

Dragi prieteni, Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar este temporar închis, dar vă amintim că muzeul deține mai multe lucrări semnate de maestrul Corneliu Baba, printre care „Autoportret cu tichie roșie”, „Portretul soției artistului”, „George Enescu” sau peisajul intitulat „Veneția”.
Cu această ocazie, vă invităm să vizitați expoziția „Corneliu Baba – Atelier”, deschisă la Palatul Suțu până la data de 17 octombrie 2021, organizată de Muzeul Municipiului București. Conceptul expozițional, concentrat pe tema atelierului de creație, este elaborat de istoricul de artă Maria Muscalu Albani, în colaborare cu Secția Artă a MMB.

Simpozionul,,Petre Oprea”de istorie a artei romanesti s-a desfasurat luni 28 iunie 2021 la Muzeul de Arta ,,Vasile Grigore – pictor si colectionar